De la ambalaje murdare care înghiți micile comunități din Asia de Sud-Est până la deșeuri care se adună în plante din SUA până în Australia,

Interdicția Chinei de a accepta plasticul uzat din lume a aruncat eforturile de reciclare în tumult.

Sursa: AFP

● Atunci când afacerile de reciclare au gravitat spre Malaezia, o economie neagră a mers cu ele

● Unele țări tratează interdicția Chinei ca pe o oportunitate și s-au adaptat rapid

 De la ambalaje murdare care înghiți micile comunități din Asia de Sud-Est până la deșeuri care se adună în fabrici din SUA până în Australia, interdicția Chinei de a accepta plasticul uzat din lume a aruncat eforturile de reciclare în tumult.

Timp de mulți ani, China a preluat cea mai mare parte a deșeurilor de plastic din întreaga lume, procesând o mare parte din acesta într-un material de calitate superioară care ar putea fi folosit de producători.

Dar, la începutul anului 2018, și-a închis porțile pentru aproape toate deșeurile de plastic străine, precum și pentru multe alte materiale reciclabile, într-un efort de a-și proteja mediul și calitatea aerului, lăsând națiunile dezvoltate luptă să găsească locuri pentru a-și trimite deșeurile.

„A fost ca un cutremur”, a declarat Arnaud Brunet, director general al grupului industrial cu sediul la Bruxelles, Biroul Internațional de Reciclare.

„China a fost cea mai mare piață pentru materiale reciclabile. A creat un șoc major pe piața globală.”

În schimb, plasticul a fost redirecționat în cantități uriașe către Asia de Sud-Est, unde reciclatorii chinezi s-au mutat.

Cu o mare minoritate vorbitoare de chineză, Malaezia a fost o alegere de top pentru reciclatorii chinezi care doresc să se mute, iar datele oficiale au arătat că importurile de plastic s-au triplat de la nivelul din 2016 la 870.000 de tone anul trecut.

În orășelul Jenjarom, aproape de Kuala Lumpur, au apărut în număr mare fabrici de prelucrare a plasticului, care elimină fum nocive non-stop.

Mormane uriașe de deșeuri de plastic, aruncate în aer liber, s-au îngrămădit în timp ce reciclatorii se luptau să facă față afluxului de ambalaje de la bunurile de zi cu zi, cum ar fi alimente și detergenți de rufe, din locuri atât de îndepărtate ca Germania, SUA și Brazilia.

Locuitorii au observat curând duhoarea acre de peste oraș - genul de miros obișnuit în procesarea plasticului, dar activiștii pentru mediu au crezut că o parte dintre fumuri proveneau și de la incinerarea deșeurilor de plastic de prea slabă calitate pentru a fi reciclate.

„Oamenii au fost atacați de vapori toxici, trezindu-i noaptea. Mulți tușeau mult”, a spus locuitorul Pua Lay Peng.

„Nu am putut să dorm, nu m-am putut odihni, m-am simțit mereu obosit”, a adăugat bărbatul de 47 de ani.

Reprezentanții unui ONG ecologist inspectează o fabrică de deșeuri de plastic abandonată din Jenjarom, în afara Kuala Lumpur, în Malaezia. Foto: AFP

Pua și alți membri ai comunității au început să investigheze și, până la jumătatea anului 2018, au localizat aproximativ 40 de fabrici de procesare, dintre care multe păreau să funcționeze fără autorizațiile corespunzătoare.

Plângerile inițiale adresate autorităților nu au dus nicăieri, dar acestea au menținut presiunea, iar în cele din urmă guvernul a luat măsuri. Autoritățile au început să închidă fabricile ilegale din Jenjarom și au anunțat o înghețare temporară la nivel național a permiselor de import de plastic.

Treizeci și trei de fabrici au fost închise, deși activiștii credeau că mulți s-au mutat în liniște în altă parte a țării. Locuitorii au spus că calitatea aerului s-a îmbunătățit, dar au rămas niște gropi de plastic.

În Australia, Europa și SUA, mulți dintre cei care colectau plastic și alte materiale reciclabile au fost lăsați să găsească noi locuri pentru a-l trimite.

S-au confruntat cu costuri mai mari pentru a fi procesat de către reciclatori acasă și, în unele cazuri, au recurs la trimiterea la gropile de gunoi, deoarece deșeurile s-au acumulat atât de repede.

„După douăsprezece luni, încă simțim efectele, dar încă nu am trecut la soluții”, a declarat Garth Lamb, președintele organismului industrial de gestionare a deșeurilor și a Asociației pentru recuperarea resurselor din Australia.

Unii s-au adaptat mai repede la noul mediu, cum ar fi unele centre administrate de autoritățile locale care colectează materiale reciclabile în Adelaide, Australia de Sud.

Centrele obișnuiau să trimită aproape orice – de la plastic la hârtie și sticlă – în China, dar acum 80% sunt procesate de companii locale, iar cea mai mare parte din restul fiind expediate în India.

Gunoiul este cernut și sortat la locul de reciclare al Autorității de gestionare a deșeurilor din Northern Adelaide din Edinburgh, o suburbie de nord a orașului Adelaide. Foto: AFP

Gunoiul este cernut și sortat la locul de reciclare al Autorității de gestionare a deșeurilor din Northern Adelaide din Edinburgh, o suburbie de nord a orașului Adelaide. Foto: AFP

Distribuie:

„Ne-am mișcat rapid și ne-am uitat la piețele interne”, a spus Adam Faulkner, directorul executiv al Autorității de management al deșeurilor din Adelaide de Nord.

„Am descoperit că, sprijinind producătorii locali, am reușit să revenim la prețurile de dinainte de interdicția Chinei”.

În China continentală, importurile de deșeuri din plastic au scăzut de la 600.000 de tone pe lună în 2016 la aproximativ 30.000 pe lună în 2018, potrivit datelor citate într-un raport recent al Greenpeace și al ONG-ului de mediu Global Alliance for Incinerator Alternatives.

Odată, centrele de reciclare pline de viață au fost abandonate, deoarece firmele s-au mutat în Asia de Sud-Est.

Într-o vizită în orașul din sudul Xingtan anul trecut, Chen Liwen, fondatorul ONG-ului de mediu China Zero Waste Alliance, a constatat că industria de reciclare a dispărut.

„Reciclatorii de plastic au dispărut – erau semne de închiriere tencuite pe ușile fabricilor și chiar semne de recrutare care chemau reciclatorii cu experiență să se mute în Vietnam”, a spus ea.

Națiunile din Asia de Sud-Est afectate devreme de interdicția Chinei – precum și Malaezia, Thailanda și Vietnamul au fost puternic lovite – au luat măsuri pentru a limita importurile de plastic, dar deșeurile au fost pur și simplu redirecționate către alte țări fără restricții, cum ar fi Indonezia și Turcia, Raportul Greenpeace a spus.

Cu doar aproximativ nouă la sută din plasticul produs vreodată reciclat, militanții au spus că singura soluție pe termen lung la criza deșeurilor de plastic este ca companiile să facă mai puțin și consumatorii să folosească mai puțin.

Kate Lin, militantă a Greenpeace, a spus: „Singura soluție pentru poluarea cu plastic este să produci mai puțin plastic”.